Poem de dragoste / Poema de amor / Love Poem

Poem de dragoste

Ai început să urăştipână şi faptul că încă respir,

până şi nebunia mea mică de searăatât de inofensivă în pustia asta de ţară.

Câtă inconştienţă, îmi spun,să vrei să ucizi oră de orăceva pe care nu tu l-ai crescut,nu tu i-ai îngrijit pneumonia dulce-amară.Cât curaj să crezică mai poţi distruge cevadintr-un animal rătăcitprintre verbe şi mai pustiidar cu blăniţă ţepoasă pe ranăsau dintr-un vis gunoierlăsat testamentanarhiştilor de odinioară...

Poema de amor

Has empezado a odiarQue yo respire

al igual que mi breve locura vespertinatan inofensiva en este yermo país.

Qué irresponsabilidad, me digo,querer cada momento del día mataralgo que no has criado.Tú nunca nutriste esta pulmonía agridulce.Qué presunción creerque todavía queda algo que destrozaren un animal perdidoentre verbos, que se ha vuelto salvaje,pero que tiene todavía una greña espinosa que tapa la herida,o un sueño carroñero –un testamentoa la anarquía de antaño...

Love Poem

You've begun to hateeven the fact I still breathe

as well as my petty evening lunacy,so inoffensive in this wasteland of a country.

What irresponsibility, I say,to want every minute of the day to murdersomething you didn't raise.You never nursed this bittersweet pneumonia.What vainglory to believethere 's anything left to destroyin an animal lostamong verbs and gone wild,but still with a patch of prickly fur over the wound,or in a scavenger dream—a testamentto the anarchy of long ago...